Press "Enter" to skip to content

Mohammad Murad : „Ne dinamităm şansele de a reveni pe harta turistică a lumii prin promovarea imaginii unei ţări corupte

Publicăm astăzi a doua parte a interviului cu Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, care spune că statul român pierde 10.000 de euro cu fiecare om care alege să părăsească ţara, şi că România ar trebui să ceară compensaţii de la ţările unde aceştia aleg să muncească pentru investiţiile făcute în educaţia şi calificarea lor. Patronul lanţului hotelier Phoenicia spune că Ministerul Turismului are 200 de angajaţi care nu fac nimic pentru a-şi merita salariile, dar şi faptul că miniştrii cu care a intrat în contact nu au nicio viziune pentru turismul românesc. Murad este de părere că cel mai mare atu al României turistice este reprezentat de ospitaliatatea oamenilor. Amintim faptul că în prima parte a interviului, publicată în urmă cu o săptămână, Murad a vorbit despre modul cum a ajuns în România și despre debutul său în afaceri.

 

– EVZ: Conduceţi Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Cum aţi ajuns să conduceţi o oragnizaţie atât de importantă?

– Mohammad Murad: Am fost ales preşedinte al FPTR în urmă cu şase ani. Pentru mine a fost o mare surpriză să fiu ales, având în vedere că eram cam singurul străin în această industrie hotelieră. Primul meu obiectiv a fost să facem o separare de gândire între obligaţii şi drepturi. În România există cultura obligaţiilor, dar nu există cultura drepturilor. Mă refer la obligaţiile cetăţeanului în relaţia cu statul. Spre exemplu, oamenii stau la coadă ore în şir ca să plătească o taxă. Acest timp costă bani şi statul ar trebui tras la răspundere.

– Există vreo soluţie la această problemă?

– În România, oamenii sunt controlaţi ca să respecte legea. Normal ar trebuie să facem o chestie paralelă, concomitentă, încât să îi învăţăm pe oameni să respecte legea, dar să îi învăţăm să îşi ceară şi drepturile. În turism, eu am încercat şi încerc să spun că aşa cum ne cer nouă ca patroni să respectăm legile, să ne plătim taxele la timp, şi statul la rândul lui trebuie să îşi respecte obligaţiile.

mohammad murad phoenicia hotels
Phoenicia Hotels and Resort Romania

– Presupun că aţi avut discuţii şi cu miniştrii Turismului. Cum au decurs?

– Am fost la discuţii cu fiecare ministru al Turismului din ultimii ani, de la Udrea până la actualul ministru, în care am cerut să facem un program cu obligaţii foarte clare. Ministerul ne costă pe noi în jur de 20 milioane de euro pe an. Eu vreau să ştiu ce fac cu banii aceştia. Sunt 200 de persoane în ministerul Turismului şi vreau să văd ce obligaţii au şi cum le onorează. Spre exemplu, când era doamna Udrea ministru ne explica ce a făcut şi eu am rugat-o, la prima mea apariţie din consiliul consultativ din turism, să ne spună ce vrea să facă. Ce a făcut, vedeam şi noi.

Pentru ea a fost o noutate ca cineva să ridice problema astfel, pentru că în general patronii români tac. După acea întrevedere m-a invitat la o discuţie separată. M-a întrebat cum vreau să lucrăm, ea motivându-mi că nu are sprijin din partea noastră. Am încercat să îi explic că dacă nu lucrăm în echipă va avea de suferit statul român, pentru că suntem într-o piaţă concurenţială cu alte state. Dacă noi nu oferim servicii de calitate, vor merge în Bulgaria, Turcia sau Grecia, lucru care se şi întâmplă de altfel.

– De ce credeţi că nu spun nimic?

– Problema este că în România nu au fost patroni până în 1990 şi toţi care sunt acum oameni de afaceri au făcut cel puţin câte o ilegalitate în viaţa lor. Şi le este frică să spună ceva pentru că pentru a avea libertate trebuie să fii corect. Poate am făcut şi eu ceva greşti, din diverse motive, dar asta nu înseamnă să tac, mai ales că este şi interesul statului la mijloc.

– Revenind la miniştrii Turismului. Cum vi s-au părut cei cu care aţi intrat în contact?

– Au fost schimbaţi foarte mulţi miniştrii, dar nici unul dintre ei, cu tot respectul, nu a dat dovadă că este în stare să schimbe modul de abordare sau că ar avea viziune. În România, ministrul este numit pe un singur argument: cât de mult are încredere în el şeful de la partid. Nu contează cât de competent este sau dacă are proiecte pentru a relansa turismul românesc.

– Puteţi să identificaţi vreun ministru în ultimii 20 de ani care să fi avut viziune turistică?

– Nu. Nu am văzut nicio persoană care să aibă viziune. Ne trebuie o persoană care să aplice logica, soluţiile sunt foarte simple. Vă dau un exemplu. Am avut o petrece cu toate firmele implicate în industrie, de la agenţii la patroni de hoteluri, cu ocazia Târgului de Turism. L-am invitat pe actualul ministru al Turismului, mi-a confirmat că vine, după care a zis că pleacă la Sibiu şi nu poate ajunge. A doua zi am aflat că nu a fost plecat, ci nu a mai venit pentru că a primit un telefon pe linie de partid şi i s-a spus că nu e bine să vină la Phoenicia. Unii consideră că eu sunt împotriva actualului guvern, ceea ce este o mare prostie pentru că eu am toate uşile deschise ca să colaborez cu executivul.

– Dar credeţi că cei care conduc ţara au viziune?

– Vă dau un exemplu ca să se înţeleagă că, în momentul acesta, nu există o viziune economică în România. 1,2 milioane de bugetari iau salarii care însumează mai mulţi bani decât iau cei 1,8 milioane de angajaţi din mediul privat. În acest moment, la stat, salariul mediu este aproape 3.000 de lei, iar la privat 2.000 de lei. Vi se pare normal ca angajaţii noştri, din munca cărora se plătesc taxele la stat, să primească mai puţini bani decât bugetarii? Filozofia unui angajat la stat este că el se duce la serviciu, nu la muncă.

– Ce vă doriţi de la noul ministru?

– M-aş bucura să fie o persoană demnă, puternică, şi care să spună lucrurilor pe nume. Eu niciodată nu am avut o culoare politică. Eu am şi declarat de-a lungul timpului că PSD a făcut foarte multe lucruri bune, dar în momentul în care a fost ceva în neregulă eu am criticat. Eu nu am interese politice, dar îmi este şi mie ruşine să ne uităm tot timpul la vecini cu capul în jos. De ce să vină românii să laude Turcia, Grecia, Bulgaria?

– Care ar fii soluţia?

– Prima soluţie este comunicarea. Trebuie să avem o agendă comună, să ştim încotro mergem şi să calculăm eficienţa. Păi noi avem 200 de angajaţi la minister, iau salarii lună de lună, din banii noştri, şi nu produc nimic. Dacă erau la mine în firmă, falimentam. O soluţie foarte simplă, pe care am prezentat-o şi doamnei Udrea şi doamnei Grapini, este să alegem o staţiune, oricare, să alocăm un buget pentru ea, câteva milioane de euro, şi să facem un loc de odihnă etalon.

Acea staţiune trebuie să devină model pentru toate celelalte, de la modul de semnalizare, modul de administrare până la arhitectura urbanistică. Nu este normal să mergi într-o staţiune şi să vezi zeci de culori. Şi hotelierii şi statul au interes să existe aceste reglementări. După ce facem acea staţiune, stabilim că nimeni nu mai are voie să construiască sub standardele ei.

mohammad murad phoenicia hotels
Phoenicia Hotels and Resort Romania

– Cine ar trebui să administreze aceste staţiuni turistice?

– Administrarea unei staţiuni ar trebui dată unei firme care să fie rezultatul unui parteneriat între mediul privat şi stat. O astfel de firmă ar avea tot interesul să eficientizeze totul, că din asta îşi va câştiga banii. De ce să am eu iluminatul public pe becuri când pot să pun leduri, care consumă mai puţin? De ce să îi fie date zonele de publicitate dintr-o staţiune unei persoane cu 1.000 de euro pe an şi acea persoană să încaseze un milion de euro. Sper exemplu, nu este normal ca într-o staţiune ca Mamaia să nu existe un punct de prim ajutor medical. Vi se pare normal să nu existe toalete publice într-o astfel de staţiune?

– S-a schimbat ceva în cei şase ani de când conduceţi FPTR?

– Da. Singurul sector economic care a obţinut nişte lucruri foarte clare este turismul. Am obţinut TVA de 9%, voucherele de vacanţă, impozitul forfetar specific sau schimbarea normelor de clasificare. Toate acestea au fost obţinute la presiunea FPTR.


„Statul pierde 10.000 de euro cu fi ecare român care pleacă”


EVZ: Una din dezbaterile din societate se referă la plecarea forţei de muncă în Occident. Cât de gravă vi se pare această problemă? – Mohammad Murad: Cu resursa umană este un dezastru total. Faptul că 23 de studenţi din 24 se gândesc la plecarea din ţară spune mult. Înseamnă că noi nu mai avem încredere în ţară şi în viitorul ei. Acesta este cel mai grav lucru care se poate întâmpla unei societăţi.

– Cu ce ar putea ajuta statul în condiţiile în care este dreptul legitim al oamenilor să meargă în ţări unde câştigă mai bine?

– Statul mă poate ajuta prin facilitarea unui număr cât mai mare de permise de muncă, să aducem oameni de afară. De ce italienii iau români, de ce spaniolii iau africani? Să luăm şi noi oameni din afară, din ţările mai sărace. Dacă mâine aş aduce în România 10.000 de tâmplari, ar găsi aceşti oameni de muncă şi ar produce export de mobilă de cel puţin trei ori mai mare decât în acest moment. Este mai convenabil să exporţi mobilă, decât să exporţi cherestea.

Întrebaţi la orice fabrică de mobilă care este problema numărul unu şi vă vor spune că nu găsesc oameni să muncească. De la aceleaşi fabrici o să aflaţi că 90% din producţie merge la export, deci cerere există.

– În afara dramelor de familie, există vreun calcul care să arate cât pierde statul prin plecarea acestor oameni?

– Fiecare om care munceşte în România, chiar dacă e portar, direct sau indirect, trimite la stat 10.000 de euro anual. Deci fiecare român care pleacă în Spania sau Italia înseamnă o pierdere de 10.000 de euro pentru statul român. Acelaşi român cotizează la statul spaniol sau italian câte 15.000 de euro anual. Eu aş cere statului respectiv, acolo unde este mână de lucru românească, să dea în bani în compensare României. Pentru că noi i-am crescut, noi i-am învăţat carte.

– Ce pârghii are statul român să facă aşa ceva?

– Nu ştiu ce pârghii are, dar noi ne aflăm în timpul celui de-al treilea Război Mondial, care de data aceasta se poartă pentru forţa de muncă.

– Cât de afectaţi sunt patronii români de situaţia tensionată din ţară?

– Statul nu înţelege că atâta timp cât pune presiune pe patroni, creează o situaţie tensionată şi pentru angajaţi. Cât timp spaţiul public este ocupat în proporţie de 80% de dezbateri despre justiţie, România nu este sănătoasă. Noi vorbim numai de arestări, de scandaluri la nivel înalt şi asta nu este sănătos pentru ţară. Noi nu mai avem încredere în ceea ce este românesc. În România se poate întâmpla orice şi am văzut de multe ori la televizor lucruri care nu sunt în regulă şi nu e normal.

Nu am văzut o emisiune care să promoveze şi iniţiativele pozitive româneşti. Astăzi îmi povestea cineva de o firmă, a unui român, care a avut vânzări anul trecut de 1,7 miliarde de dolari. Problema este că firma este înregistrată în afara ţării şi România nu câştigă nimic. De ce nu se poate face asta în ţara noastră? Dacă vindea aici de 1,7 milioane, nu miliarde, ar fi avut vreo 10 dosare penale. Vi se pare normal?

– Cât de mult ajută turismul românesc celebrele tichete de vacanţă?

– Ar fi o veste foarte bună dacă actualul Guvern ar găsi o soluţie pentru voucherele de vacanţă. Aceste vouchere ar aduce un plus de peste 400 de milioane de euro. În acest moment, voucherele nu se practică, legea fiind incompletă. Iniţial, legea era făcută astfel încât toţi bugetarii să primească un voucher în valoare de 1.400 de lei. Numai că a apărut o ordonanţă care a transformat aceste tichete în ceva opţional pentru firmele de stat şi s-a creat un haos total.

Legea a fost gândită bine, în sensul să nu mai facem export de valută afară, dar acea ordonanţă a făcut ideea nefuncţională. Dacă cei 1,2 milioane de bugetari ar fi incitaţi să îşi facă concediile în ţară, ar fi un ajutor foarte bun pentru turism. În primul rând vom stimula investiţiile. Scade puţin şi deficitul comercial pentru că oamenii cheltuie banii în ţară. Cresc şi veniturile la stat, prin creşterea consumului.

– Am înţeles cu ce vă poate ajuta, dar sunt cazuri în care legile statului vă încurcă?

-Da, şi vă dau un exemplu. Dacă lucrează un angajat 8 ore la restaurantul meu din hotel, eu nu am voie să îi dau o masă din partea mea. Dacă îi dau acea masă este impozabilă. Dacă îi dau o cameră să doarmă, eu trebuie să facturez asta. Eu nu pot să ţin un om, pentru că legea umană este mai presus de orice lege, opt ore și să nu îi dau să mănânce în condiţiile în care el lucrează în restaurant.

– Câţi angajaţi aveţi în firmele dumneavoastră?

– În plin sezon ajung la 4.000 de angajaţi, iar iarna la 3.000.


„Străinii aud despre noi lucruri mult mai rele decât realitatea”


EVZ: S-a vorbit foarte mult în ultimii ani despre promovarea României la târgurile de turism internaţionale, senzaţia fiind că este vorba de dezinteres. Este reală problema sau este doar senzaţia noastră? – Mohammad Murad: Problema este că noi habar nu avem ce înseamnă o promovare. Ministerul Turismului a avut anul trecut un buget de 5 milioane de euro pentru promovare şi ei au dat înapoi 2 milioane de euro la rectificarea bugetară. De ce? Pentru că i-a fost frică să semneze.

– Şi care ar fi soluţia?

– Ne trebuie o dezbatere publică de două zile în care să discutăm care sunt cele mai bune soluţii pentru întoarcerea României pe harta turistică mondială. În ceea ce priveşte promovarea României, aceasta trebuie făcută în funcţie de ţara unde facem publicitate. Mă duc în Italia şi promovez clubingul, pentru că italienii sunt interesaţi de asta. Mă duc în Suedia şi promovez balnearul. Dacă mergem la nemţi, eu cred că ar funţiona dacă le-am oferi în pachetele turistice bere gratis 24 de ore din 24. În fiecare ţară trebuie să înţelegem ce caută. Noi mergem peste tot şi habar nu avem ce face.

– Această lipsă a promovării lasă cumva loc unor ştiri nu tocmai bune despre România, care creează o impresie greşită?

– Atâta timp cât 94% din cei care vizitează România spun la plecare că au fost plăcut suprinşi, înseamnă că ei au auzit despre noi lucruri mult mai rele decât realitatea. Eu am văzut că în exterior noi promovăm foarte mult ideea de luptă împotriva corupţiei. Nu am nimic împotrivă, dar oare doar atât avem? Dacă întrebaţi orice occidental acum despre România, nu va vorbi decât despre corupţie. Nu mi se pare corect. Ne dinamităm singuri şansele de a reveni pe harta turistică prin promovarea acestei imagini.

Plusurile României turistice din perspectiva lui Mohammad Murad

Preşedintele FPTR spune că primul lucru care ar trebui să îl facă un ministru al Turismului este să identifice care sunt produsele turistice pe care le poate oferi ţara noastră. El spune că a identificat 9 astfel de atracţii.

1. Delta Dunării, un produs special pe care nu îl au alte ţări;

2. Litoralul Mării Negre;

3. Munţii Carpaţi;

4. Turismul cultural, pe care îl consideră interesant în România;

5. Turismul de ocazie, în care vânătoarea este cea mai importantă;

6. City breakuri, având oraşe interesante;

7. Turism balnear. Murad spune că avem aproximativ 40% din resursele balneare ale Europei şi noi folosim în acest moment sub 7% din potenţial;

8. Turismul rural;

9. Turismul de clubing, el considerând că stăm foarte bine în acest domeniu.

Interviu realizat de Evenimentul Zilei

Comments are closed.